În 2026, o firmă sau un PFA poate lucra fără TVA cât timp cifra de afaceri din anul calendaristic nu depășește 395.000 lei. Pragul se numește plafon de scutire: cât timp ești scutit, nu adaugi TVA pe facturi, dar nici nu poți deduce TVA-ul plătit furnizorilor.
Din 1 septembrie 2025 s-au schimbat atât plafonul, cât și momentul în care devii plătitor. Regula veche, cu 10 zile de la începutul lunii următoare, nu se mai aplică: acum devii plătitor de TVA chiar din ziua în care depășești plafonul, începând cu factura care îl depășește. De aceea merită să urmărești cifra de afaceri factură cu factură, nu doar la final de lună.
1. Cât este plafonul de TVA în 2026
Plafonul de scutire este de 395.000 lei pe an. A crescut de la 300.000 lei la 1 septembrie 2025, prin Ordonanța Guvernului nr. 22/2025, care a modificat art. 310 din Codul fiscal.
- Plafonul se calculează pe an calendaristic, de la 1 ianuarie la 31 decembrie.
- O firmă nou-înființată are același plafon de 395.000 lei, chiar dacă începe activitatea la jumătatea anului.
- Obligația de înregistrare apare la depășirea plafonului. Scutirea se aplică și unei cifre de afaceri de exact 395.000 lei.
- Scutirea nu este obligatorie: poți opta oricând pentru înregistrarea în scopuri de TVA, chiar dacă ești sub plafon (detalii în secțiunea 5).
2. Ce intră în cifra de afaceri pentru plafon
Cifra de afaceri folosită pentru plafonul de TVA nu este aceeași cu cea din contabilitate. Se adună doar operațiunile cu locul în România:
- livrările de bunuri și prestările de servicii care ar fi taxabile dacă nu ai fi scutit, inclusiv facturile de avans;
- operațiunile scutite cu drept de deducere, cum sunt exporturile și livrările intracomunitare de bunuri;
- anumite operațiuni scutite fără drept de deducere, de exemplu închirierea de imobile sau serviciile financiare și de asigurare, dacă nu sunt accesorii activității principale.
Nu intră în calcul vânzarea de active fixe (de exemplu, mașina sau echipamentele firmei) și cesiunea de active necorporale. Tot din septembrie 2025 nu mai intră nici serviciile al căror loc este în străinătate, cum sunt cele facturate firmelor din alte state UE.
Un detaliu care scapă des: chiar dacă nu ești plătitor de TVA, înainte să cumperi servicii de la firme din alte state membre (reclame online sau abonamente software, de exemplu) ai nevoie de un cod special de TVA, conform art. 317 din Codul fiscal.
3. Ce faci când te apropii de plafon
Regula în vigoare (art. 310 alin. (6) din Codul fiscal) este simplă și strictă: ceri înregistrarea în scopuri de TVA cel târziu la data depășirii plafonului, iar regimul normal de TVA se aplică din acea zi, începând cu tranzacția prin care ai trecut de 395.000 lei. Înregistrarea este valabilă de la data depășirii, chiar dacă cererea a întârziat.
-
Ține un total cumulat de la 1 ianuarie, actualizat la fiecare factură emisă, inclusiv la facturile de avans.
-
Stabilește un prag de alertă, de exemplu 350.000 lei, ca să ai timp de pregătire.
-
Identifică factura care te va trece peste plafon. Data ei este data depășirii, iar factura se emite deja cu TVA.
-
Depune cererea de înregistrare la ANAF cel târziu în aceeași zi, prin declarația de înregistrare fiscală/de mențiuni (formularul 010, 070 sau 700, după caz). Formularul 700 se transmite online.
-
Pregătește facturarea și prețurile: actualizează programul de facturare, clarifică în oferte și contracte dacă prețurile includ TVA și anunță clienții firme.
-
Stabilește cu contabilul perioada fiscală (lună sau trimestru) și dacă optezi pentru TVA la încasare.
Dacă preferi să nu urmărești singur plafonul, ne putem ocupa noi de asta. Vezi tarifele.
4. Ce se schimbă după ce devii plătitor de TVA
De la data înregistrării adaugi TVA pe facturi și capeți dreptul de a deduce TVA-ul din achizițiile făcute pentru afacere, în condițiile Codului fiscal. Cifrele de care ai nevoie:
| Ce | Valoare în 2026 | De reținut |
|---|---|---|
| Plafon de scutire | 395.000 lei/an | din 1 septembrie 2025 |
| Cota standard de TVA | 21% | din 1 august 2025, pentru majoritatea bunurilor și serviciilor |
| Cota redusă de TVA | 11% | de exemplu alimente, medicamente, apă și canalizare, cărți și presă, cazare hotelieră, restaurant și catering (cu excepții, cum sunt băuturile alcoolice) |
| Cota de 9% | 9% | tranzitoriu, doar pentru anumite locuințe cumpărate de persoane fizice, până la 30 septembrie 2026 |
| Decont trimestrial | cifră de afaceri de până la 100.000 euro | în anul precedent și fără achiziții intracomunitare de bunuri |
| TVA la încasare | cifră de afaceri de până la 5.000.000 lei | plafonul crește la 5.500.000 lei din 1 ianuarie 2027 |
Obligațiile declarative principale:
- Decontul de TVA (formularul 300), până pe 25 a lunii de după perioada fiscală, cu plata TVA până la același termen. Perioada fiscală este luna; trimestrul se aplică dacă cifra de afaceri a anului precedent nu a depășit 100.000 euro și nu ai făcut achiziții intracomunitare de bunuri. Dacă te înregistrezi în cursul anului, declari cifra de afaceri estimată până la sfârșitul anului; recalculată pentru un an întreg, ea arată dacă perioada fiscală este luna sau trimestrul.
- Declarația informativă 394, pentru livrările și achizițiile din țară, până pe 30 a lunii de după perioada de raportare, care este aceeași cu a decontului.
- Declarația recapitulativă 390 VIES, până pe 25 a lunii următoare, doar pentru lunile cu livrări, achiziții sau servicii intracomunitare.
TVA la încasare te ajută dacă clienții plătesc greu: TVA-ul facturat devine exigibil abia când încasezi. În schimb, și TVA-ul din achiziții îl deduci abia după ce plătești furnizorul. Poți opta pentru acest sistem chiar de la înregistrare.
Facturile continuă să treacă prin RO e-Factura exact ca înainte, pentru că obligația nu depinde de statutul de plătitor de TVA (vezi ghidul nostru despre e-Factura). Plata defalcată a TVA („split TVA”) nu mai există din 1 februarie 2020.
5. Înregistrarea întârziată, cea voluntară și regimul UE
Dacă te înregistrezi prea târziu, ANAF te înregistrează din oficiu de la data depășirii plafonului sau mută data înregistrării la acea zi. Apoi stabilește TVA de plată: diferența dintre TVA-ul pe care trebuia să îl colectezi și TVA-ul pe care l-ai fi putut deduce în perioada respectivă.
Dacă descoperi singur întârzierea, faci același calcul și treci sumele în primul decont depus după înregistrare, fără deconturi separate pentru lunile trecute. Poți emite facturi de corecție, iar clienții înregistrați în scopuri de TVA pot deduce taxa din ele. TVA-ul pe care nu îl poți recupera de la clienți rămâne un cost al firmei.
Înregistrarea voluntară este posibilă oricând, chiar sub plafon, și este valabilă de la data cererii. Are sens dacă lucrezi mai ales cu firme plătitoare de TVA, dacă ai achiziții mari cu TVA de dedus sau dacă participi la licitații. Scutirea rămâne avantajoasă dacă vinzi în principal persoanelor fizice, pentru care TVA înseamnă un preț mai mare. Poți reveni la scutire dacă nu ai depășit plafonul nici în anul precedent, nici în anul curent; cererea se depune între 1 și 10 ale lunii de după perioada fiscală.
Scutirea în alte state UE. Din septembrie 2025, o firmă mică din România poate aplica regimul de scutire și pentru operațiunile din alte state membre, dacă cifra de afaceri la nivelul UE nu depășește 100.000 euro, în anul curent și în cel precedent, iar operațiunile din statul respectiv nu depășesc plafonul acelui stat. Depui în prealabil o notificare la ANAF, primești un cod cu sufixul „EX” și raportezi trimestrial.
6. Pe scurt
- În 2026, plafonul de scutire de TVA este 395.000 lei pe an calendaristic, inclusiv pentru firmele nou-înființate.
- Se numără doar operațiunile cu locul în România, inclusiv avansurile; nu intră vânzarea de active fixe și serviciile cu locul în străinătate.
- Devii plătitor din ziua în care depășești plafonul, începând cu factura care îl depășește; cererea la ANAF se depune cel târziu în acea zi.
- Cotele de TVA sunt 21% (standard) și 11% (redusă); ca plătitor depui decontul 300, declarația 394 și, dacă e cazul, declarația 390.
- Întârzierea nu te scutește de TVA: taxa se calculează retroactiv, de la data depășirii plafonului.